Tranziție senzorială: Cum să folosești aromele de toamnă (scorțișoară, măr) pentru relaxare

Utilizarea aromelor de toamnă poate constitui un instrument de susținere a tranziției senzoriale de la o stare asociată activității cotidiene către una de confort și relaxare. Aroma de măr poate fi utilizată ca stimul olfactiv principal, întrucât expunerea la aceasta a fost asociată cu o diminuare a unor răspunsuri fiziologice la stres și cu evaluări pozitive de confort (Lekamge et al., 2024). Scorțișoara poate completa experiența prin caracterul său sezonier, studiile demonstrând că este puternic asociată cu perioada rece și că familiaritatea și plăcerea percepută a mirosului cresc în contexte sezoniere congruente (Seo et al., 2009). Pentru a transforma aceste arome într-un semnal al tranziției, se recomandă utilizarea lor într-un ritual repetitiv și discret, la începutul unei perioade de odihnă, eventual în asociere cu stimuli vizuali, auditivi și tactili care transmit aceeași atmosferă. Repetarea aceleiași combinații olfactive în contexte similare poate contribui la formarea unei asocieri între miros, context și starea de confort, deoarece răspunsul la stimuli olfactivi este influențat atât de caracteristicile mirosului, cât și de experiențele și așteptările individuale (Kiecolt-Glaser et al., 2008). Astfel, combinația dintre măr și scorțișoară poate fi considerată o „semnătură olfactivă” a tranziției senzoriale de toamnă, în care mărul contribuie predominant la componenta de confort, iar scorțișoara la familiaritatea și contextualizarea sezonieră. Totuși, aceste recomandări trebuie interpretate ca o strategie de design senzorial și nu ca o intervenție terapeutică, deoarece efectele aromelor diferă în funcție de persoană, context și stimulul utilizat.

1. Mărul ca aromă pentru reducerea stresului

Lekamge et al. (2024) au testat direct dacă aroma de măr poate diminua răspunsul fiziologic la stres. Au participat 25 de studenți, care au efectuat o sarcină cognitivă stresantă, fiind expuși alternativ la aromă de măr, mușețel și o condiție fără miros. Aroma de măr a fost asociată cu o creștere mai mică a frecvenței cardiace și cu modificări mai reduse ale activității sistemului nervos autonom în timpul stresului. Participanții au evaluat, de asemenea, mirosul de măr ca fiind mai plăcut și mai confortabil. Rezultatele susțin ideea că un miros familiar și agreabil poate contribui la diminuarea răspunsului fiziologic acut la stres. Este una dintre cele mai bune dovezi pentru folosirea aromei de măr ca element al unei tranziții către o stare de calm.

2. Scorțișoara și caracterul sezonier al mirosului

Seo, Buschhüter și Hummel (2009) au demonstrat că percepția unui miros nu este independentă de contextul temporal și cultural: scorțișoara a fost asociată foarte puternic cu sezonul Crăciunului, iar participanții au evaluat-o ca fiind mai familiară și mai plăcută atunci când era mirosită în perioada respectivă decât vara. Aproximativ 97% dintre participanți au asociat scorțișoara cu perioada Crăciunului. Rezultatul este important pentru „tranziția senzorială”, deoarece sugerează că un miros poate deveni un marker temporal și emoțional, activând reprezentări și amintiri asociate unei anumite perioade. Astfel, aroma de scorțișoară nu trebuie să producă în mod direct relaxare fiziologică pentru a avea un rol în crearea unei atmosfere de toamnă/iarnă. Familiaritatea, contextul și așteptările pot contribui la senzația de confort.

Observație importantă: studiul este despre sezonalitate și plăcerea/familiaritatea mirosului, nu demonstrează că scorțișoara „relaxează” fiziologic.

3. Scorțișoara și efectele anxiolitice – dovezi experimentale

Există și cercetări care au investigat direct scorțișoara în raport cu anxietatea, însă trebuie făcută o distincție între dovezile pe animale și cele pe oameni. Yang et al. (2022) au analizat inhalarea uleiului esențial de scorțișoară la modele animale și au observat efecte anxiolitice în anumite teste comportamentale. Uleiul de scorțișoară a crescut timpul petrecut în zonele deschise într-un test standard pentru comportamentul anxios, iar analiza chimică a identificat cinamaldehida drept componentă majoră. Autorii au investigat și posibile mecanisme neurobiologice, inclusiv modificări ale expresiei unor gene asociate proceselor de stres și anxietate. Rezultatele sunt interesante pentru ipoteza că aroma de scorțișoară poate avea proprietăți calmante, dar nu pot fi extrapolate direct la oameni.

4. O aromă de Cinnamomum camphora și relaxarea psihofiziologică

Există un studiu uman recent care merită menționat, dar și aici este necesară o precizare: Cinnamomum camphora nu este aceeași plantă cu scorțișoara culinară (Cinnamomum verum / Cinnamomum zeylanicum sau Cinnamomum cassia). Gong et al. (2024) au expus 43 de studenți sănătoși la ulei esențial de C. camphora și au măsurat activitatea EEG, tensiunea arterială, pulsul și starea emoțională. Expunerea a fost asociată cu reducerea pulsului și a tensiunii diastolice, modificări ale activității EEG și creșterea emoțiilor pozitive, autorii interpretând rezultatele ca indicii pentru relaxare mentală și fizică. Studiul este relevant pentru mecanismul general „aromă → stimulare olfactivă → răspuns psihofiziologic”, dar nu trebuie citat ca dovadă directă pentru aroma de scorțișoară alimentară. Această diferențiere este importantă pentru acuratețea științifică a lucrării.

5. Cum funcționează, în general, aroma ca stimul pentru relaxare?

Pentru fundamentarea teoretică a ideii, o sursă foarte bună este revizuirea sistematică realizată de Hedigan et al. (2023). Autorii au analizat 76 de studii randomizate și studii clinice privind aromaterapia prin inhalare în contexte clinice, iar aproximativ 70% dintre studiile incluse au raportat efecte favorabile asupra stresului sau anxietății. Totuși, studiile au utilizat uleiuri, concentrații și metode de administrare foarte diferite, ceea ce limitează posibilitatea de a generaliza rezultatele. Lavanda, trandafirul și portocala au fost printre cele mai studiate arome, ceea ce arată că literatura este mult mai bogată pentru aceste mirosuri decât pentru măr sau scorțișoară.

6. De ce mirosul poate produce o „tranziție” către relaxare?

O bază teoretică importantă este oferită de Kiecolt-Glaser et al. (2008), care au analizat modul în care mirosurile influențează dispoziția și răspunsurile fiziologice, autonome și endocrine. Autorii subliniază că efectele mirosurilor nu sunt pur și simplu „chimice”, ci pot fi influențate de experiențele și așteptările individului. În experimentul lor, participanții au fost expuși la lavandă, lămâie sau apă înainte și după un factor stresant. Rezultatele arată că mirosurile pot modifica dispoziția și anumite răspunsuri fiziologice, însă efectele nu sunt identice pentru toate aromele. Această perspectivă este foarte utilă pentru conceptul de tranziție senzorială, deoarece permite interpretarea mirosului ca stimul care schimbă starea perceptivă și emoțională a persoanei. Prin urmare, aroma de toamnă poate funcționa nu doar prin proprietățile sale chimice, ci și prin asocieri, memorie, familiaritate și context.

Redactor: Toma Teodor

Bibliografie APA 7

Gong, X., et al. (2024). Assessing the anxiolytic and relaxation effects of Cinnamomum camphora essential oil in university students: A comparative study of EEG, physiological measures, and psychological responses. Frontiers in Psychology.

Hedigan, F., Sheridan, H., & Sasse, A. (2023). Benefit of inhalation aromatherapy as a complementary treatment for stress and anxiety in a clinical setting: A systematic review. Complementary Therapies in Clinical Practice, 52, 101750.

Kiecolt-Glaser, J. K., Graham, J. E., Malarkey, W. B., Porter, K., Lemeshow, S., & Glaser, R. (2008). Olfactory influences on mood and autonomic, endocrine, and immune function. Psychoneuroendocrinology, 33(3), 328–339.

Lekamge, L. S., Oiwa, K., Ito, K., & Nomura, S. (2024). Alleviation of physiological stress response by apple aroma. Australian Journal of Psychology.

Seo, H.-S., Buschhüter, D., & Hummel, T. (2009). Odor attributes change in relation to the time of the year. Cinnamon odor is more familiar and pleasant during Christmas season than summertime. Appetite, 53(2), 222–225.

Yang, I.-J., et al. (2022). Anxiolytic-like effect of inhaled cinnamon essential oil and its main component cinnamaldehyde in animal models. Molecules, 27(22), 7997.